De poti sa nu-ti pierzi capul, cand toti in jurul tau
Si l-au pierdut pe al lor,gasindu-ti tie vina
De poti atunci cand toti te cred nedemn si rau
Sa nu-ti pierzi o clipa increderea in tine
De rabzi sa fii mintit fara ca tu sa minti
Sau cand huluit de oameni tu nu cu razbunare
Sa vrei a-le raspunde, dar nici cu rugaminti
De poti visa dar fara sa te rolezi visarii
De poti gandi dar fara sa-ti faci din asta un tel
De poti sa nu cazi prada nicicand disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel
De rabzi s-auzi cuvinte rostite candva de tine
De poti sa-ti vezi idealul distrus intr-o secunda si din nimic
Sa-l recledescti cu ardoare fierbinte din trecut
De poti risca pe o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa incepi agoniseala cu calmu de la inceput
Si daca corpul tau uzat si obosit
Il vei putea forta sa-ti mai slujeasca inca
Numai cu strasnicia vointei tale.
Astfel vei sti sa stai peste vreme asa cum sta o stanca.