Respira cartile in praf si in necitire
Nascute din cerneala penitei cu secret
Ingalbenite pagini duc dor de-o fosnire
Cand noi uitaram ca au si ele suflet.

Uitate-n soare, fara de umbrire
S-au aplecat peste pamant uscate
Florile,lipsite de-a noastra ingrijire.
Ca au si ele viata...am uitat...

Pribeag e cainele fara stapan
Caruia nicio mana nu-i intinde hrana
Cat poate fi un suflet de pagan,
S-arunce in el cu rautate,sa-l izgoana?

La colt de strada si-a intins miloaga mana
Sarmanul,catre oamneni grabiti si-ngandurati
Strigatul lui este ecoul in fantana
Pierdut, in lumea in care toti suntem vinovati.